FEATUREDIkus LiuNewsTurismus

Dezenvolve Seitor Turizmu, TL Sei Kore Dependensia Ba Petrolífero

Fahe Tutan

Naunil Media (Díli), Ministru Koordenadór Asuntus Ekonómikus, Joaquim Amaral, hateten dezenvolvimentu seitor turizmu, ekonomia Timor-Leste (TL) sei kore dependensia ba petrolíferu (mina no gas).

Membru Governu konstitusional da-ualu, Joaquim Amaral, deklara asuntu ne’e liu husi nia deskursu wainhira reprezenta Governu Timor-Leste hodi simu relatóriu husi parseiru dezenvolvimentu USAID no Banku Mundial, iha Trade Invest, Segunda (16/05).   

Tuir Governante ne’e, seitor turizmu importante ba VIII Governu Konstitusional lideradu Primeiru Ministru Taur Matan Ruak, fo konfiansa ba USAID no Banku Múndial hodi halo levantamentu kona ba potensialidade seitor turismu iha Timor-Leste.

“Desde 2019 ho esforsu tomak parseiru sira kontinua suporta Timor-Leste, liu-liu iha seitor turismo. Governu Timor-Leste nia planu ba dezenvolvimentu 2011 ate 2030, diversifika ekonomia Timor-Leste bazeia ba pilar 3 ne’ebé define ona atu sai husi dependensia ba mina”, haktuir Ministru ne’e.

Joaquim hatutan, mesmu iha ona polítika seitor turizmu iha Timor-Leste, atu implementa presija dadus, informansaun no referensia ne’ebe mak di’ak iha planu, programa no projetus.

“Agradese wain ba parseiru hotu nia apoiu ne’ebe kontribui direta no indireta ba realizasaun dokumentu, hau fiar katak Banku Múdial no USAID bele produz dokumentu i bele halo livru no hodi fahe ba Governu i paseiru hotu atu uza hanesan refensia ida hodi servisu hamutuk no hametin ligasaun”, tenik Governante ne’e.  

Iha fatin hanesan Ministro do Turismo, Comérsio e Indústria, José Lucas do Carmo da Silva, hateten peskiza ne’e rekomenda katak turizmu marina, hatudu beleza tasi sei mos no atrativu tebes ba turista sira mai haree tasi okos nune’e mos baleia sira.

“Atu asegura ne’e presija enkuadramentu propriu legal no presija konektividade atu fasilita turista sira ne’ebe  hakarak mai vizita Timor-Leste”, tenik José.

Tuir Ministru ne’e, presija iha fatin ne’ebe dignu ba turista sira, hanesan hotel, restaurante, infraestrutura baze no importante mak hospitalidade, oinsa uma nain simu turista sira. Mj2

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *