EdukasaunFEATUREDIkus LiuNews

Defisiensia Nain-4.000 Asesu Edukasaun iha TL

Fahe Tutan

Naunil Media (Díli), Vise Ministru Edukasaun Jovntude no Desportu (MEJD), António Guterres, informa dadaun  ne’e sidadaun ho defisineia fiziku purvolta rihun 4 mak asessu ona edukasaun husi total rihun 38-resin iha Timor-Leste (TL).

“Total ema ho difisiente rihun 38-resin mak rejista maibe foin rihun 4 mak asessu ba edukasaun. Hau bele dehan persentajen sei ki’ik, tanba presiza esforssu nafatin para too 2024 númeru bele sa’e”, hateten Vise-MEJD, António Guterres, durante workshop sosializasaun planu asaun nasional ba ema ho difisiensia iha seitór edukasaun tinan 2020-2024 mak hala’o iha Salaun INFORDEPE Balide, Kinta Kinta (01/10).

Tuir Governante ne’e, planu asaun nasional hodi fó oportunidade ba Timor-oan sira ho problema defisiensia fiziku bele asessu edukasaun ho diak liutan

“Atu atinji mehi sira ne’e mak Ministériu Edukasaun hamutuk ho Ministeriu Solidariedade Sosial no Inkluisaun no Ajensia parseira Australia AID realiza workshop atu elabora ho didi’ak planu estratejia sira ne’ebe hodi bele responde nesesidade espesial to’o 2024 ba ema ho difisiente sira bele asessu hotu ba edukasaun inkliziva”, dehan membru Governu konstitsionál da-ualu ne’e.

Iha fatin hsnesan Diretor ezekutivu Asosiasaun Halibur Difisiensia Matan Timor-Leste (AHDMTL), Gaspar Afonso, hateten ema ho difisiensia matan barak liu mak seidauk asessu edukasaun inkluzivu, tanba seidauk iha fasilidade adekuadu hodi suporta durante prosesu aprendizajen.

Total defisiensia matan iha Timor-Leste hamutuk 14828, husi númeru ne’e ema nain-10 mak estuda ona iha ensinu superior, enkuantu ensinu superior to’o sekundariu Gaspar Afonso, dehan seidauk iha dadus.  

“Ita foin maka iha 0-1 pursentu deit maka asessu ba edukasaun husi total ema ho defisiensia matan hamuruk rihun 14828 iha ensinu superior foin mak  ema nain 10 deit seidauk to’o 20”, tenik Nia.

Defisiensia Matan ne’e, esplika defisiensia nain-10 mak durante ne’e eskola iha ensinu superior sei hasoru problema mak tenke uza recordes hodi halo gravasaun ba material sira bainhira dosente sira halo esplikasaun.

“Kuandu trabailhu uma sira uza komputador maibe ho programa MVDA tamba sira maka uza metodu letra barak mak sei difikulta dosente sira atu check materia sira prepara”, dehan Nia

Nia husu ba Governu apoiu liu husi kria kondisaun no oportunidade ba defisiensia sira partisipa iha edukasaun inkluziva ba apoiu prosesu dezenvolvimentu. Fet

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *